Codlea
Oraşul Codlea, Zeiden în germana, Feketehalom în maghiară, este situat la marginea nord-vestică a Ţării Bârsei, la poalele Măgurii Codlei.
Atât prin prisma trecutului istoric cât şi a dezvoltării culturale, economice şi politice, Codlea este a doua localitate din Ţara Bârsei, după Braşov.
Cele mai vechi urme omeneşti descoperite pe teritoriul actual al oraşului Codlea datează din epoca bronzului (2000-1500 î.Hr.).
Cavalerii teutoni, colonizaţi în Ţara Bârsei ( după 7 mai 1211 ), au construit o cetate ( 1211-1225 ), pe versantul Nordic al Măgurii Codlei, numită Cetatea Neagră, cu scopul de a apăra graniţa de SE a Transilvaniei.
Cetatea a fost prădată şi incendiată adeseori ( 1234,1252,1335,1421,1431) de tâlhari şi de turci.
Prima menţiune documentară a localităţii datează din 1265.
În actele de la începutul secolului al-XV-lea Codlea nu mai este numită „villa” (sat), ci „oppidum” (târg)„oppidum” (târg)
După al Doilea Razboi Mondial a fost introdusă numerotarea caselor pe fiecare stradă în parte, în stil urban, iar în 1990 câteva străzi, care purtau nume impregnate ideologic, au fost redenumite cu titulaturile vechi.
A fost declarată oraş prin decretul nr. 5/1950, publicat în Monitorul Oficial din 8 septembrie 1950.
Din 1950 până în 1965 Codlea este şi capitală de raion (raionul Stalin).
În 1954 foştii proprietari saşi îşi reprimesc casele şi curţile, de care fuseseră deposedaţi (prin reforma agrara din 23 martie 1945, averea acestora fiind repartizată românilor din Codlea dar şi unor noi veniţi, numiţi „colonişti” sau „proprietari” din Ţânţari şi Bran), locutorilor români fiindu-le repartizate terenuri şi case noi. La marginea de nord-vest a Codlei ia fiinţă un nou cartier românesc, Înfrăţirea. Noi străzi sunt create pe Câmpul Alb, iar terenuri pentru construcţii există şi în prelungirea străzii Scheilor.
În următoarele decenii au fost construite noi cartiere. Primele 4 blocuri cu 40 de locuinţe pentru muncitori ai uzinei Colorom au fost construite pe Câmpul Alb între anii 1955 şi 1958.
În 1960 au fost construite 41 de locuinţe de serviciu pentru angajaţii Sfatului Popular, în prelungirea străzii 9 Mai.
Între anii 1962 şi 1970, pe drumul spre Braşov, a fost ridicat cartierul Colorom.
A fost construit un nou cartier al rromilor, numit cartierul Mălin, la marginea de sud-vest a oraşului, după ce, între anii 1960 şi 1970, cele aproximativ 50 de case din cartierul rrom, de lângă ieşirea din partea de nord înspre Sibiu, au fost demolate. În locul vechiului cartier locuit de rromi s-a înălţat, între 1969 şi 1975, cartierul de blocuri Codlea Nord.
În perioada 1974-1980, în fostele grădini săseşti din partea superioară a străzii Lungă a fost construit cartierul de blocuri 9 Mai în care se găseşte Spitalul orăşenesc construit între 1979 şi 1982.
Între anii 1978 şi 1985 între străzile Măgurii şi Tudor Vladimirescu a fost construit cartierul de blocuri Măgura, cu 1100 de locuinţe şi o şcoală nouă, dată în folosinţă în anul 1980.
Cel mai nou cartier de blocuri a fost ridicat între 1986 şi 1989, pe Câmpul Alb, între sediul Primăriei şi uzina Colorom, numit Centrul Civic. Pentru construirea acestui cartier au fost demolate mai multe case existente pe acele terenuri.
Aşa-numita sistematizare, în numele cărei au fost demolate multe case din oraşul nostru, a fost stopată de Revoluţia din decembrie 1989 care a înlăturat regimul comunist.
Prin decretul nr. 179 din 18 octombrie 2000 Codlea devine municipiu.
În anul 2002 s-au demarat construcţiile celui mai nou cartier de case al oraşului pe Dealul Furcilor, zona Garoafelor. Străzile din acest cartier au primit ( în anul 2006) nume ale unor personalităţi din Codlea: poetul –filozof Ion Alexandru, Pictorul Aurel Bordenache, preotul Iosif Comănescu, poetul popular Michael Koniges, pictorul Eduard Morres, învăţătorul Friedrich Reimesch şi aviatorul pionier Albert Ziegler.
Începând cu anul 2006 în oraşul nostru s-au realizat mai multe lucrări de amenajare şi înfrumuseţare. A fost amenajată promenada de lâmgă cetate şi fosta piaţă, care a fost inaugurată la 1 Decembrie 2007. Au fost asfaltate mai multe străzi şi amenajate noi spaţii de parcare ; a fost reamenajat Parcul cu Sore şi, în cartierele Măgurii, Centrul Civic, Colorom şi Codlea Nord au fost amenajate mai multe locuri de joacă pentru copii.
Din 1 ianuarie 2007 Codlea a devenit oraş european, ca urmare a aderării României la Uniunea Europeană.
Ciclism
Trasee de bicicletă din Braşov care merită încercate
Ciclismul este unul dintre cele mai bune sporturi pentru menţinerea sănătăţii generale a organismului, un exerciţiu cardio excelent şi o modalitate rapidă şi interesantă de a face mişcare în natură. Pentru aceia dintre voi care vor să părăsească aglomeraţia urbană, să se refugieze la munte şi să se bucure de linişte şi de aerul curat, noi am pregătit o serie de trasee de bicicletă din Braşov pe care le recomandăm cu drag cititorilor noştri.
De ce să pedalezi pe traseele de bicicletă montane din Brașov?
Pedalatul pe trasee forestiere este o alternativă perfectă pentru a scăpa de poluarea urbană şi de aglomeraţia din trafic de pe timpul zilei – avantajul mountain biking-ului este în primul rând faptul că poate fi practicat atât singur, cât şi alături de un grup de prieteni. De asemenea, îţi poţi alege traseul montan potrivit, în funcţie de condiţia fizică, timp şi nivel de pregătire – sperăm ca lista noastră de mai jos să-ţi ofere motivaţia de care ai nevoie ca să te apuci de pedalat.
1. Pietrele lui Solomon – Valea cu Apă
Urcând pe drumul forestier de la Pietrele lui Solomon, mai sus de izvor, ajungem la o intersecţie de drumuri – urmăm indicatorul spre Valea cu Apă şi continuăm să pedalăm, respectând indicaţiile de pe parcurs. Acest traseu este de o dificultate medie, implicând şi porţiuni în care trebuie să împingi bicicleta la vale, dar şi drumuri forestiere numai bune pentru pedalat.
Foto: www.mtbtours.ro
2. Pietrele lui Solomon – Drumul Vechi al Poienii – Coborâre Poiana Braşov (şosea)
Recomandăm cu drag acest traseu pentru cei care vor să consume mai multe calorii, să-şi dezvolte musculatura şi să admire peisaje de neuitat în acelaşi timp – drumul vechi al Poienii cuprinde aproape 10 km de urcat împingând bicicletă sau pedalând pe anumite porţiuni, în funcţie de biciclist şi de condiţia sa fizică. Coborârea se face pe drum asfaltat, ideal pentru cei care vor să îmbine MTB-ul cu ciclismul de şosea, ajungând la Livada Poştei.
Foto: www.panoramio.com
3. Răcădău – La Iepure –Aleea Sub Tâmpa
Acest traseu este ceva mai scurt, dar destinat cicliştilor puţin mai experimentaţi, existând porţiuni de drum mai greu de parcurs (rădăcini de copaci, bolovani). Pornind din cartierul Răcădău (Valea Cetăţii) spre La Iepure, urmăm drumul forestier aflat puţin mai sus de locurile pentru grătar. Coborârea se poate face pe şosea, pe Dobrogeanu Gherea, ajungând apoi foarte uşor pe Aleea Sub Tâmpa.
Foto: www.proalpin.ro
4. Noua – Dâmbul Morii
Drumul forestier de la Noua din spate de la Grădina Zoologică este o alternativă foarte bună atât pentru cicliştii amatori, cât şi pentru cei profesionişti. Dacă îl urmăm ajungem până la Dâmbul Morii. Drumul forestier este ceva mai lung până la Timişul de Jos, pentru cei care vor să extindă traseul, însă va trebui să coborâti calea ferată şi să vă întoarceţi pe DN1.
Foto: www.panoramio.com
5. Şaua Tampei –La Iepure (coborâre)
O coborâre puţin mai grea, destinată cicliştilor experimentaţi – acest traseu este perfect pentru amatorii de downhill sau MTB care vor să şi admire peisaje şi panorame superbe în timp ce pedalează.
Indiferent de gradul tău de pregătire, dacă ai o bicicletă şi îţi doreşti să pedalezi în Braşov, cu siguranţă poţi găsi traseul potrivit pentru tine – iar orice decizie iei, vei avea parte de aer curat, explorarea unor zone noi, te vei apropia de natură, distra şi face sport în acelaşi timp.
Te invităm să împărtăşeşti cu noi printr-un comentariu care este traseul tău de bicicletă preferat din Braşov şi de ce, sau chiar să ne sugerezi viitoarea destinaţie pentru pedalat.
Plimbari
Dacă ajungi în Brașov, atunci trebuie să îți completezi lista de obiective turistice și cu următoarele locații. Din fericire, indiferent de anotimp, orașul Brașov oferă o mulțime de oportunități de relaxare și distracție.
Cele mai importante locuri de vizitat în Brașov și împrejurimi ți le prezentăm mai jos.
Piața Sfatului
Casa Negustorilor
Biserica Neagră
Strada Sforii
Muzeul de istorie din Brașov
Poarta Ecaterinei
Bastionul Fierarilor
Poiana Brașov – cea mai cunoscută stațiune montană din România
Satul Viscri
Castelul Bran
Rezervația de urși de la Zărnești
Templul Ursitelor
Prima Școală Românească
Satul Săsesc Prejmer
Cetatea Râșnov
Cetățuia
Cascada Urlătoarea
Tâmpa
Cetatea Medievală Rupea
Parc Aventura
Schi
Cel mai extins domeniu schiabil din România
Poiana Brașov este cea mai modernă și mai importantă stațiune de ski din România. Domeniul schiabildepășește 24 km, fiind cel mai extins din țară. Stațiunea se bucură de cele mai moderne instalații de transport pe cablu, telegondola Postăvarul Express și telescaunul Ruia fiind la același standard cu instalațiile din Austria. În total, în Poiana Brașov există două telecabine, o telegondolă, două telescaune și două instalații de teleski, cu o capacitate de 8,450 persoane pe oră.
Pârtii potrivite pentru toate nivelele tehnice și vârstele
Poiana Brașov este alegerea ideală pentru vacanța dvs la ski indiferent de nivelul tehnic pe care îl aveți. Este locul ideal pentru a vă urca prima oară pe schiuri, întrucât există două pârtii pentru începători situate la joasă altitudine (Stadion – numită și baby slope pentru că este special amenajată pentru copii și Bradul – o pârtie ideală pentru începători cu pante progresive care permite ca procesul de predare să se desfășoare în condiții optime). Poiana Brașov este printre puținele locuri din țară unde copii pot învăța să schieze pe pârtii dedicate, separat de adulți.
Cea mai lungă pârtie albastră (pentru începători) din România se află tot în Poiana Brașov, Drumul Roșu (având peste 5 km lungime) care coboară din Masivul Postrăvaru până în Poiana Brașov și este ideală pentru exersarea deprindelor învățate pe cele două pârtii situate la joasă altitudine.
Pentru schiorii intermediari, Poiana Brașov pune la dispoziție pârtia Sulinar, cu o lungime de aproape 3 km, iar pentru schiorii avansați, există pârtiile Lupului, Kanzel și Subteleferic, toate pârtii negre (dificile), pe care vă puteți rafina tehnica. În special pârtia Subteleferic, care este foarte lată și oferă o priveliște de excepție asupra Poienii Brașov, nu este aglomerată nici măcar în weekend-uri. Poiana Brașov este astfel alegerea portrivită pentru familiile în care membrii acestora au nivele diferite, dar vor să se bucure de schi împreună, în aceeași stațiune.
Locație excelentă și foarte ușor accesibilă
Situată la doar 12 km de frumosul oraș medieval Brașov, o vacanță la ski în Poiana Brașov oferă mult mai mult decât posibilitatea de a schia. După-amiază vă puteți bucura de tot ceea ce are Brașov-ul de oferit, de la muzee, restaurante cu specific românesc sau internațional, la taverne medievale și un patinoar olimplic pentru cei mici. O plimbare la poalele Tâmpei este un mod deosebit de a petrece o seară romantică sau o pauză relaxantă alături de copii.
Poiana Brașov este ușor accessibilă fie că aveți o mașină personală sau nu. Autobuzul nr. 20 pleacă din Livada Poștei spre Poiana Brașov la fiecare 30 de minute, iar durata călătoriei este în jur de 20 de minute. Dacă veniți cu mașina, există o parcare mare la intrarea în Poiana Brașov și o parcare mai mică în centrul staținii, unde puteți parca pentru 12 lei pe zi. În zilele mai aglomerate, puteți folosi noua parcare inaugurată în Decembrie 2017, situată în Poiana Mică (la 2 km de Poiana Brașov), disponibilă la același tarif, de unde Primăria Municipiului Brașov pune la dispoziție transport cu mini-bus-uri până la baza pârtiei (la gondola).
Prețuri rezonabile pentru transportul pe cablu
Prețurile pentru ski pass-uri nu sunt mai mari decât în alte stațiuni din România și sunt considerabil mai mici față de alte țări. Astfel, un ski-pass valabil o zi întreagă costă 145 lei, un ski-pass pe 20 de ore din sezon costă 480 lei, iar un ski pass pentru 10 zile neconsecutive din sezon costa 1050 lei. Copiii beneficiază, bineînțeles, de tarife preferențiale, cu aproximativ 30% mai scăzute decât cele pentru adulți.
Școala noastră de ski oferă servicii la cele mai înalte standarde
Școala de Ski și Snowboard Eden are sediul pe singura pârtie de ski privată din Poiana Brașov, aflată la doar 50 metri de pârtia Bradul și de Telecabina Capra Neagră, deci nu veți fi nevoiți să cărați echipamentul prin stațiune. Buna organizare și eficientizarea ofertei noastre pentru dvs reprezintă o prioritate, pentru a vă oferi confortul necesar unei adevărate vacanțe la schi, la standard occidental.
Traditii locale
7 Ianuarie
Desfacerea cetelor de feciori (marcată prin Parada cetelor de feciori din Ţara Făgăraşului – Făgăraş).
24 ianuarie
Întâlnirea vecinătăţilor în satele din zona Rupea.
Lăsata Secului de Paşti
Roata în flăcări sau Strigarea peste sat se mai păstrează în Şinca Nouă
Fărşang – comunitatea maghiară din Apaţa, Ormeniş
Festivalul Clătitelor
Înainte de intrarea în Postul Paştilor, sătenii din comuna Prejmer organizează Festivalul Clătitelor.
Faschingul este o sărbătoare populară ce marchează trecerea de la iarnă la primavară. Tinerii se plimbă prin sat costumaţi în mire şi mireasă, preot, ţigani şi ţigănci, sperietori, mergând în fruntea unei căruţe în care se află soba pe care se pregătesc clătite. Cu această ocazie, întregul sat este invitat la balul mascat care se organizează în aceeaşi seară.
În ziua de Paști
Împuşcatul cocoşului – în ziua de Paşti, în localitatea Apaţa
Este un obicei tradiţional al comunităţii maghiare din Ţara Bârsei. Ceremonialul se desfăşoară în prima zi a Paştelui catolic, în comuna Apaţa. Se crede că originea obiceiului este legată de o legendă a locului, care spune că în secolul al XIV- lea, în timpul unei invazii tătăreşti, populaţia s-a retras în cetate. Invadatorii au pustiit localitatea, dar la retragere au auzit un cântec de cocoş, locuitorii refugiaţi fiind astfel descoperiţi. Cetatea a fost asediată, iar supravieţuitorii au hotărât drept pedeapsă împuşcarea cocoşului care i-a trădat. Astăzi, participanţii la acest obicei sunt copiii, scopul sărbătorii fiind iniţierea în ochirea şi tragerea la ţintă cu arbaleta (locul cocoşului viu fiind luat de cocoşul desenat). Sărbătoarea se încheie cu o masă şi o petrecere la Căminul Cultural.
A doua zi de Paşti
Plugarul, în satele din Ţara Făgăraşului
Duminica după Paşti
Sărbătoarea Junilor din Șcheii Braşovului
Este o tradiţie desfăşurată an de an în duminica după Sfintele Sărbători ale Paştelui, Duminica Tomii. Mai mult decât o manifestare folclorică, Sărbătoarea Junilor este un spectacol ce îmbină elemente de mit, ceremonial şi magie. Cele șapte cete de juni – Tinerii, Bătrânii, Curcanii, Dorobanţii, Braşovechenii, Roşiorii şi Albiorii, defilează călări pe străzile Brașovului într-o impresionantă paradă care atrage anual zeci de mii de turiști.
Rusalii
Sărbătoarea Rusaliilor la Feldioara
Sărbătoarea Mestecenilor la Cristian
24 iunie
Sărbătoarea Sânzienelor la Şirnea
29 iunie
Cununa la Buneşti
Kronenfest la Codlea
20 iulie
Sântilia la Săcele
Este o străveche sărbătoare a ciobanilor săceleni, legată odinioară de celebrarea zeului soarelui şi focului. Acest obicei are loc la mijlocul sezonului pastoral, în ziua de Sf. Ilie (20 iulie).
Astăzi, sărbătoarea se desfăşoară în locul cunoscut sub numele de Poiana Angelescu. Această nedeie pastorală era strâns legată de viaţa şi ocupaţia mocanilor săceleni care traversau cu turmele de oi teritorii întinse.
În decursul timpului, Sântilia a asimilat funcţii noi, în special cele legate de schimbul de produse şi de cunoaşterea tinerilor în vederea căsătoriilor.
August
Buzduganul la Drăguş
Nedeia Munţilor are loc la Fundata, la sfârşitul lunii august. Acest eveniment sărbătoreşte întoarcerea păstorilor din munţi, unde au avut grijă pe timpul verii de turmele de oi şi vaci. Aceştia aduc cu ei o mare cantitate de brânză pe care au preparat-o în munţi, iar fermierii sunt bucuroşi să facă schimb cu ei.
Septembrie
Răvăşitul oilor în satele din zona Bran şi Festivalul Naţional al Brânzei şi Pastramei
După ce şi-au petrecut întreaga vară în munţi, păstorii se întorc cu turmele în sat, unde are loc „răvăşitul oilor”. Deşi acest obicei a suferit nenumărate schimbări de-a lungul anilor, s-a păstrat esenţa lui, rămânând un ceremonial simbolic care marchează sfârşitul anului pastoral.
25 octombrie
Focul lui Sumedru în satele din zona Bran
Focul lui Sumedru este o sărbătoare care are loc în noaptea dintre 25 şi 26 octombrie în câteva sate din zona Branului. Cu rădăcini în epoca precreştină, sărbătoarea lui Sumedru constă în simularea morţii unei vechi divinităţi a naturii prin tăierea unui copac şi arderea lui, pentru a crea o reînviere în noaptea de 25 octombrie. Cenuşa, cărbunele fierbinte şi ce a mai rămas în urma rugului funerar sunt luate de către săteni şi folosite pentru fertilizarea grădinilor şi a livezilor.
6 decembrie
Constituirea Cetelor de feciori
25 decembrie
Ridicatul brazilor la Dumbrăviţa